Traiesc intr-un oras urat!

Cu fiecare bancuta,cu fiecare pavela si cu fiecare tomberon orasul devine mai urat.Iar uratenia la care ma refer nu este una de suprafata,nu se refera la ambalajul frumos in care este impachetat orasul nostru.Cand vorbesc de orasul meu nu ma refer la pietrele trotuarelor , la lemnele bancutelor sau la apa care ne-a inundat strazile cu ocazia ultimelor ploi.Cand vorbesc de orasul meu ma refer la oameni.Ma straduiesc in ciuda vremurilor in care traim sa nu devin imun la suferinta celor din jurul meu.Poate ca grijile cotidiene si problemele personale ne impiedica sa privim in ochi oameni.Si este grav sa ajungem sa nu mai auzim oftatul plin de suferinta al mamelor ce trebuie sa-si intretina copii din ajutorul social.La fel de dureros este sa vezi tristetea din ochii tinerilor,si ma refer la cei multi care nu isi gasesc un loc de munca,si nu contenesc in a scrie CV-uri ce nu sunt citite de nimeni,si peste tot primesc doar refuzuri,multe refuzuri reci,dupa care se intorc tristi acasa calcand e adevarat pe trotuare frumoase.Poate ca nu intelem nici suferinta batranilor ce primesc o pensie mai mica decat suma pe care o datoreaza la intretinere si-si plang unii altora de mila stand pe bancute extrordinar de frumoase dar condamnate sa nu sustina oameni fericiti ci unii plini de suferinta.Poate ca multi dintre noi au fost deranjati de mirosul oamenilor ce scormonesc in gunoiul depozitat in containere noi ,moderne,insa putini mai pot sa inteleaga faptul ca si aceea sunt oameni.E dureros sa-i vezi pe oamenii din Giurgiu in mai noile supermarketuri occidentale,tragandu-si copii de mana din dreptul standului cu dulciuri expicandu-le cu seninatate ca,,nu avem bani”.Vezi un oras urat in privirile celor ce de mult nu mai muncesc doar opt ore pe zi ,pentru un salariu de mizerie,dar neavand de unde sa aleaga la varsta lor,varsta la care se multumesc si cu slujba asta, constienti ca daca renunta nu-i mai angajeaza nimeni.Tot urat vezi orasul si prin ochii celor ce vor sa investeasca in Giurgiu,in productie,si dornici sa creeze locuri de munca sunt alungati pentru ca nu platesc procente,sau daca nu sunt alungati sun batjocoriti primind teren pentru investitie pe groapa de gunoi,sau in locuri ce nu sunt propice pentru activitatea ce doresc sa o desfasoare.Mult mai urat vezi orasul in privirile sfidatoare ale celor ce ar trebui sa le pese,insa orbiti de lumina banilor se dezumanizeaza si uita de oameni,de rude ,de colegi sau de concitadini.Giurgiu cel mai urat il vad in mandria primarului care priveste orasul ca pe o gradina nelocuita,ornata frumos,sarbatorita cu focuri de artificii,dar in traseele de seara cu masina,sau de la inaltimea biroului si a functiei nu poate vedea uratenia data de tristetea din ochii oamenilor,iar filtrele aerului conditionat il impiedica sa simta mirosul saraciei,al lacrimilor date de suferinta celor ce-s oameni ca si noi,si care mai presus de asfaltari,bancute,tomberoane,sau hipermarketuri isi doresc un loc de munca bine platit care sa le poata oferi o viata mai buna.

pepimustateanu@yahoo.com