sâmbătă, ianuarie 30, 2010

Ai donat pentru sinistratii din Haiti ?





Poţi salva o viaţă printr-o simplă donaţie la:SMS 848 - 2 Euro/apel in retelele
Orange,
si Cosmote**
Servicii oferite gratuit. Nu se percepe TVA.
0900 900 563-2 Euro/apel in reteaua Romtelecom
0900 900 565 -5 Euro/apel in reteaua Romtelecom
0900 900 567 -10 Euro/apel in reteaua Romtelecom*
Servicii oferite gratuit. Nu se percepe TVA.
În contul UNICEF la orice sucursală BRD-Groupe Societe Generale: RO10 BRDE 450S V434 6556 4500 sau cod 04
Donatii on-line şi detalii pe :http://www.unicef.ro/
Prima data cand am simtit ca unui strain ii pasa de mine a fost in Martie 1990 . Atunci priveam la televizorul alb-negru la Televiziunea Romana Libera spectacolul : Olanada ajuta Romania ! Ca orice show de televiziune cu scop caritabil cum am tot vazut dupa aceea, vedete, oameni politici sau bogati ai Olandei faceau donatii pentru noi . Eram un pusti pe atunci care nu intelegeam de ce oamenilor din televizor le pasa de noi si ne ofera de bunavoie un pic din binele lor. Niciodata nu a ajuns la mine ceva din camioanele cu ajutoare care tot veneau in tara, insa imaginile acelea mi-au dat un sentiment de siguranta. Nu eram singuri. Niste oameni la mii de kilometri se gandeau la suferinta noastra.
Acum in televizor vad oameni care sufera, iar eu am sentimentul ca pot printr-un gest sa ofer sentimentul pe care si eu cu ani in urma l-am primit de la altii . Am donat prin sms. Nu incerc ma laud cu suma donata, vreau doar sa dau un start .
Mi-ar placea ca toti jurnalistii si blogerii din Giurgiu sa participe la aceasta initiativa. Mai mult, daca as fi lucrat in presa as fi intrebat fiecare sef de institutie cat sau daca a donat . De nu, un sms- doua ar putea da chiar in fata noastra. Conteaza, sunt oameni ca si noi ! Sau mai mult, cred ca noi deabia dupa ce donam redevenim oameni !

joi, ianuarie 28, 2010

Motto : Daca simti ca nu poti face lumea mai buna, atunci las-o in pace !



Romania trebuie reinventata. Avem nevoie sa reformam totul si sa o luam de la capat. Avem nevoie sa ne reformam noi. Trebuie sa dam vechile anteriuri jos si sa imbracam costumele moderne.
Politica si-a pierdut sensul. Politicienii nici macar la nivel declarativ nu intentioneaza mai binele cuiva. Decat poate pe-al lor. Va suna cunoscut fraze de genul: ,,Cine e cu mana in miere se lige si pe degete” sau ,,Bada a fost baiat destept, si-a umplut sacul si a plecat acasa” sau ,, Lasa, ma, si ce daca fura nea Ala, da’ a si facut ceva “.
Si mie imi par cunoscute frazele astea! Tu le spui, cand eu gandesc o lume ideala. Am ajuns sa ni se para fieresc sa se imbogateasca un individ care ocupa o functie adminstrativa.
Care este scopul nostru in politica ? De ce un individ politic isi doreste sa ocupe o functie administrativa care ii pune la dispozitie un buget bogat si nu lupta sa fie sef la... asistenta sociala sa spunem? Cati dintre politicieni isi doresc de fapt sa faca lumea mai buna? Cator politicieni le pasa cu adevarat ?
Partidele nu mai apreciaza valoarea reala. Pentru ca nici oamenii nu mai apreciaza valoarea umana. Ai bani-candidezi! Nu ai bani? Ce sa cauti?
Nimeni nu te mai intreaba de ce vrei sa candidezi! Nimeni nu te intreba daca ai un proiect! Asta se intampla peste tot! In toate partidele! Ce proiect are Elena Basescu? De ce a mers ea in parlamenul european? Cu ce face ea lumea mai buna de acolo? Nimeni numai crede ca vrei sa schimbi lumea! Sau daca nu, macar orasul tau! Daca spui ca iti pasa te vor crede nebun. Citesc pe blogul lui Ionel Muscalu : “Am facut 13 ani de puscarie pentru un popor de idioti (Tutea)” Sa fie oare adevarat? Sa fie poporul de vina? Oare poporul chiar nu ar aprecia un om care sa lupte pentru oameni? Sa stie poporul asta doar de frica?
Citesc pe blogul lui Cosmin: ,, Nimeni nu spune “băi ce (mai) bine trăieşte cutărică fiindcă e mai bun decât mine!”, ci “mai ce fură cutărică!”, “măi ce se culcă cutărică cu cutărescu şi d-aia e favorizat!”, etc, etc.”
Sa fim interesati doar de barfa? Ne umplem oare vietile cu vietile altora ca sa uitam ca de fapt nu avem viata? Suntem totusi un popor ortodox! Si cu toate astea, luam banii ce ni se ofera pentru vot!
Nu vrea sa abandonez lupta politca. Mi-e foarte greu, in special acum. Ma agat de orice sper ca ma poate ajuta sa ajung impreuna cu oamenii din generatia mea, in care eu cred sincer, sa ajungem sa ne punem in practica ,,ideile de mai bine”, proiectele noastre. Sa le aratam oamenilor ca se poate si alfel.
Traian Metaxa ,, ma injura” la comentarii pe blogul meu. Ar da rau pe blogul lui sa scrie despre un P.S.D-ist. Ma injura : ,, despre mamuti. Stii tu care. Cei care-si au grota la 64 km nord de Giurgiu, pe Soseaua Kiseleff.”
Nu pot sa-l contrazic. Are dreptate. Insa eu indraznesc sa-l intreb: Traiane, si eu ce sa fac? Lupta mea e alta! Mie...Imi pasa de Giurgiu si de oamenii de aici. De-aia am si preferat sa lupt pentru functia de prefect asumandu-mi zoaiele aruncate de presa pe mine, in locul unui post caldut si cu buget la Bucuresti.
Eu cred in echipa si in oameni. De-aia nu m-am imbogatit din politica si lupt pentru idealuri. Inainte sa daram ceva incerc sa construiesc. Si cred ca atunci cand va cadea, eu si cei care cred in acelasi valori ca si mine vom avea ce sa punem in loc.
Asta... daca nu va fi prea tarziu!

marți, ianuarie 26, 2010

Povesti pentru desteptat adultii !


In cazul in care o memorati o puteti folosi si pentru adormit copiii.

Locuitorii din Giurgiu, eroii povestirii noastre, erau niste omuleti mici, din lemn, ciopliti toti de un tamplar pe nume Eli. Acesta isi avea atelierul pe un deal, de la a carui inaltime se vedea intreg orasul.
Fiecare omulet era altfel. Unii aveau nasul mare, altii aveau ochii mari. Unii erau inalti, altii erau scunzi. Unii purtau palarie, altii purtau costum. Insa doua lucruri le erau comune: toti erau facuti de acelasi tamplar si traiau in acelasi oras.
De dimineata pana seara, zi de zi, omuletii faceau un singur lucru: lipeau etichete unul pe celalalt. Fiecare omulet avea o cutie plina cu stelute aurii si o cutie plina cu bulinute negre. Cat era ziua de lunga ii vedeai pe strazile satului lipind stelute sau buline unul pe celalalt.

Omuletii draguti, din lemn lustruit si frumos vopsiti intotdeauna primeau stelute, dar aceia din lemn necizelat, cu vopseaua sarita, nu primeau decat buline.
Tot stelute primeau si cei talentati unii; puteau ridica greutati deasupra capului, altii puteau sarii peste cutii inalte. Mai erau unii care stiau cuvinte dificile, iar altii care cantau cantece frumoase. Acestora toata lumea le dadea stelute aurii. Asa se face ca unii omuleti aveau trupul plin de stelute… Ori de cate ori primeau cate o steluta se simteau atat de bine incat isi doreau sa mai faca ceva ca sa poata primi inca una.


Altii insa nu stiau sa faca prea multe lucruri si aveau parte doar de buline. Andrei era unul dintre acestia din urma.
Tot timpul incerca sa sara cat mai sus, ca altii dar intotdeauna cadea la pamant. Iar cand ceilalti il vedeau jos se adunau buluc in jurul lui si lipeau buline pe el. De multe ori se mai si zgaria in cadere, lucru pentru care mai primea buline negre. Iar dupa aceea cand incerca sa le explice omuletilor de ce cazuse mereu spunea cate o neghiobie si toti se ingramadeau sa lipeasca si mai multe buline pe el.
Dupa un timp avea atat de multe incat nu mai vroia sa iasa pe strada, se temea ca va face iar ceva anapoda: cine stie, o sa-si uite palaria sau o sa calce intr-o balta… si imediat o sa primeasca bulinute!!!
Adevarul este ca avea atat de multe buline incat ceilalti omuleti veneau si ii lipeau altele fara nici un motiv.
- Merita multimea asta de buline negre, isi spuneau omuletii unii altora.- Este clar ca nu e bun de nimic!
Dupa un timp Andrei a ajuns sa creada ce se spunea despre el: „Asa este, nu sunt bun de nimic!”, isi spunea el.
In rarele dati cand iesea din casa statea cu cei care erau ca el, cu multe buline. Cu ei se simtea mai in largul lui.
Intr-o zi, se intalni cu un omulet total diferit de ceilalti: nu avea nici stelute, nici buline. Era din lemn si atat. Era o fata pe nume Lucia.
Sa nu credeti ca oamenii nu incercau sa lipeasca etichete si pe ea! Incercau numai ca nu ramaneau lipite ci cadeau. Fiindca nu avea nici o bulina unii o admirau atat de mult incat se grabeau sa-i lipeasca o steluta. Dar nici una nu statea lipita. Altii insa o priveau cu dispret fiindca nu avea nici o stea si atunci vroiau sa ii lipeasca o bulina dar si aceasta cadea imediat.
- Ca ea vreau sa fiu!, ii trecu prim minte lui Andrei. Nu mai vreau sa primesc etichete de la ceilalti!
Asa ca o intreba pe Lucia cum se face ca ea nu are nici o eticheta.
- Nu este mare lucru, ii raspunse ea. In fiecare zi ma duc sa il vad pe Eli.- Pe Eli?- Da, pe Eli, tamplarul, imi place sa stau cu el in atelier.- Dar de ce?- Ce ar fi sa descoperi singur? Du-te la el sus pe deal! Si cu aceste cuvinte, Lucia se intoarse si pleca.- Dar crezi ca-i va face placere sa ma vada?!?, striga el dupa ea.
Insa Lucia nu-l mai auzii. Asa ca Andrei se intoarse acasa, se aseza la fereastra si incepu sa se uite cum alergau omuletii de colo-colo, lipindu-si etichetele unul pe celalalt.
- Dar nu este drept!, isi spuse el suparat. Si pe loc se hotari sa mearga le Eli.
Se indrepta spre deal si urca pe cararea stramta pana ce ajunse in varf. Cand intra in atelier, facu ochii mari de uimire. Toate obiectele erau URIASE. Scaunul era cat el de inalt. Ca sa vada ce se afla pe bancul de lucru trebui sa se ridice pe varfuri. Ciocanul era lung cat bratul lui! Inghiti in sec si isi zise:
- Eu aici nu raman!, si se indrepta spre iesire. Dar chiar atunci isi auzi numele:- Andrei, tu esti?, se auzi un glas patrunzator. Cat ma bucur sa te vad, Andrei! Vino mai aproape, vreau sa te vad mai bine! Andrei se intoarse incet si il privi pe mesterul tamplar, un barbat inalt, cu o barba stufoasa.
- Stii cum ma cheama?, il intreba Andrei.- Bineinteles ca stiu, doar eu te-am creat! Eli se pleca, il ridica de jos si il aseza langa el pe banca. Hmm… Se pare ca ai adunat ceva etichete…- Nu am vrut, Eli! Am incercat din rasputeri sa fiu bun!- Andrei, copilul meu, in fata mea nu este nevoie sa te aperi! Mie nu-mi pasa ce spun ceilalti despre tine!- Chiar nu-ti pasa?- Nu, si nici tie nu ar trebui sa-ti pese! Cine sunt ei – sa imparta etichete bune sau rele? Si ei sunt tot omuleti de lemn ca tine. Nu conteaza ce gandesc ei, Andrei. Conteaza doar ceea ce gandesc eu, Iar eu cred ca esti o persoana tare deosebita!
Andrei incepu sa rada:
- Eu, deosebit? De ce as fi deosebit? Nu pot sa merg repede, nu pot sa sar, vopseaua mi se duce. De ce as insemna ceva pentru tine?
Eli se uita la Andrei, isi puse mana pe umarul lui micut si spuse incet:
- Fiindca esti al meu, de aceea insemni foarte mult pentru mine!
Nimeni… niciodata… nu-l mai privise astfel pe Andrei… si in plus, cel care-l privea astfel era chiar creatorul lui! Nici nu mai avea cuvinte…
- In fiecare zi am sperat ca vei veni la mine, continua apoi Eli.- Am venit fiindca m-am intalnit cu cineva care nu avea nici un fel de etichete, raspunse Andrei.- Stiu, mi-a povestit despre tine.- De ea de ce nu se prind etichetele?- Fiindca a hotarat ca este mai important ce gandesc eu despre ea, decat ce gandesc altii. Etichetele se lipesc de tine doar daca le lasi!- Cum adica?- Etichetele se lipesc doar daca le consideri importante. Dar cu cat te increzi mai mult in dragostea mea, cu atat mai putin iti pasa de etichetele pe care ti le pun ceilalti oameni. Intelegi?- Pai, nu prea…- Vei intelege cu timpul. Acum esti inca plin de buline negre. Deocamdata iti va fi de ajuns sa vii la mine in fiecare zi, iar eu iti voi aduce aminte cat de important esti pentru mine.
Eli il puse jos pe Andrei. In timp ce acesta se indrepta spre usa, Eli ii spuse:
- Nu uita, esti o persoana deosebita fiindca eu te-am creat! Iar eu nu gresesc niciodata!
Andrei nu se opri din mers, dar gandi: “Cred ca Eli chiar vorbeste serios. Poate are dreptate!”
Si chiar in clipa aceea cazu de pe el o bulina…

de Max Lucado

duminică, ianuarie 24, 2010

NOBLESSE OBLIGE
















In urma comentariului primit pe blog, ma simt dator sa raspund domnului: Metaxa spunea...
Tu spui: "Aici il puteti injura pe Pepi Mustateanu sau: Aici puteti injura P.S.D.-ul ca tot am ramas ultima interfata de comunicare media a organizatiei Giurgiu pentru perioada de criza. ...."Cat pe ce sa te iau in serios. Tocmai ma pregateam sa descarc sacul, cand, ce citesc... A FOST O GLUMA!Tot gluma este si faptul ca sunt vechi pesedisti, care, ca niste pasari de prada, asteapta ca animalul sa-si dea sufletul sa-l poata devora?In acelasi timp, la marginea preeriei sclipesc ochii hienelor flamande. Ce-ti spune tabloul asta, Pino Che Guevara?
23 ianuarie 2010, 21:33

Voi incerca sa fiu mai atent la semantica exprimarii mele acum cand ma simt citit si de criticul Traian Metaxa. Acel ...glumesc era unul care se referea la injuraturi. Atat.
Cat despre ,, vechi pesedisti “ sper ca faceti referire la cei de la nivel judetean. Sau poate ca eu prefer sa-mi vad lungul nasului si sa ma limitez la a emite pareri despre ce se intampla aici, la noi, unde simt direct repercusiunile, si sa las problemele de la national pe seama sefilor mei politici .
,,Vechi pesedisti, care, ca niste pasari de prada, asteapta ca animalul sa-si dea sufletul sa-l poata devora” A cata oara vad tablul asta ieftin la P.S.D. Giurgiu?
L-am vazut prima data cand ,,vechii pesedisti” erau Marin Cristea, Marin Predila, Danut Popescu, Tunaru, Senciuc. Si-l mai aminteste cineva pe pe deputatul P.S.D. Adrian Gheorghiu? Si el era un ,,vechi pesedist” ! Numai ca animalul nu si-a dat sufletul, iar ,,vechii aia pesedisti “ sunt doar istorie .
A doua oara am vazut spectacolul asta cand ,,vechii pesedisti” erau: (puneti-va centurile) Dan Nitulescu, Nicolae Sin, Victor Boiangiu, Nicolae Marculescu, Ioan Moldoveanu. Dar...ups, nici de data aceasta animalul nu si-a dat ultima suflare. Ba mai mult, intr-un fel sau altul a gasit solutii de a-si intineri echipa astfel incat niciunul din ,, vechii pesedisti “ enumerati mai sus nu mai sunt P.S.D.
Acum...istoria se repeta. Sunt intr-adevar noi ,, vechi pesedisti “ care asteapta ca animalul sa-si dea sufletul sa-l poata devora? De unul stiu sigur pentru ca s-a manifestat deja in ultima sedinta. Dar nu-mi fac griji! Si nu ma bazez doar pe precedentul istoric. Mai suntem si noi cei care venim din urma, lupii tineri, ca sa pastrez metafora, mai putin cunoscuti poate, sau mai blamati de o parte a presei cum este cazul meu, dar cu sabiile scoase si cu ochii pe hienele flamande de la marginea preeriei. Nu stiu daca suntem mai buni decat cei dinaintea noastra. Si nu vom sti decat atunci ne ne vom vedea pusi la fapte. Dar sigur suntem gura de oxigen de care ,, animalul “ are nevoie ca sa iasa din coma si sa lupte din nou .
N-as vrea sa fiu oficial si sa inchei cu multumesc de provocare, bla, bla, dar mi-a placut sa fiu ,,luat la intrebari” de tine. Astept si altele, poate si de la alti critici sau ziaristi din Giurgiu, nu de alta, dar eu pot accepta realitatea si vreau sa vorbesc deschis despre orice...poate si pentru ca am avut de suferit de pe urma speculatiilor unor ziaristi care m-au tot injurat fara sa se opreasca o secunda si sa ma intrebe. Scuze ca sunt asa serios, dar tu ai inceput !






Pino Che Guevara

vineri, ianuarie 22, 2010

Liber la comentarii !











La fel de bine puteam sa numesc post-ul acesta : Aici il puteti injura pe Pepi Mustateanu sau: Aici puteti injura P.S.D.-ul ca tot am ramas ultima interfata de comunicare media a organizatiei Giurgiu pentru perioada de criza. ....Glumesc. Cert este insa ca prietenul meu un pic mai P.N.L.-ist, http://ionelmuscalu.blogspot.com/ , mi-a facut pe telefon observatia ca pe blogul meu (fata de al lui) nu se pot posta comentarii anonime...asa ca, .....m-am conformat ! Deci Ionele, dragi prieteni, de astazi se pot posta si comentarii anonime...Totusi nu m-ar deranja daca cineva insista sa se si semneze la final .

luni, ianuarie 18, 2010

Piesa de-o mie.....Tie !

Imposibila nunta poezie [ ]
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Adrian Păunescu [Adrian_Paunescu ]
2004-09-11 Înscris în bibliotecă de Cristian Oravitan
Muntii mei duhovnici au intrat in ceataClopote batrane bat pe manastiriCand miroase-a iarna, nuntile ingheataPentru noi, lunateci, imposibili miriVin sa ti se-nchine vanturi si dihaniiViscolul asupra-mi cade ca un latSi ti-as face nunta cu un sat de saniiSi cu felinare si cai instelatiImbracate-n alb prea fumoasa mireasaAsa se cuvine in drama ce-o jocPe urma plecam fiecare acasaSi muntii vor pune misterul la locPan sa se intample tu vei fi caruntaMie o sa-mi vina cea din urma ziSi va fi si-aceea tot un fel de nuntaSi-mi vei duce grija si te voi iubiTi-am adus mireasa, muntii mei cu noapteNunti de animale se petrec in muntiCodrii de miresme si paduri de soapteEle sunt salonul ne-ntamplatei nuntiLumanari de nunta tin in labe ursiiLupii sufla-n focul stanelor pustiiIn rostogolire ne unesc obarsiiNu-mi vei fi mireasa, mire nu-ti voi fiTe invit la nunta dulce si albastraUnde zurgalaii scot argint din totiCe pacat ca totusi nu e nunta noastraCe pacat ca mortii i-am fost dat ca sot

vineri, ianuarie 15, 2010

Bolnavi de…Glossa..


Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi si noua toate;

Ce e rau si ce e bine

Tu te-ntreaba si socoate;

Nu spera si nu ai teama,

Ce e val ca valul trece;

De te-ndeamna, de te cheama,

Tu ramâi la toate rece.



Glosa… De Mihai Eminescu ! Urasc poezia asta.. Este blestemul nostru ca neam . Este cel mai rau blestem pe care il ducem zi de zi, ramand reci la ceea ce se intampla in jurul nostru pana cand devenim reci de tot .Si atunci poate doar o lumanare ne mai incalzeste !

Zica toti ce vor sa zica,

Treaca-n lume cine-o trece;

Ca sa nu-ndragesti nimica,

Tu ramâi la toate rece.

O persoana a murit in judetul Giurgiu plimbata de la un medic la altul dupa mai mule ore de asteptare. Nimeni nu are nici o vina. Este semenul tau, putea sa ti se imtample tie asta sau cuiva drag tie, insa tu.... Tu ramai la toate rece !

De te-ating, sa feri în laturi,

De hulesc, sa taci din gura;

Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,

Daca stii a lor masura;

Centrala Electrotermica a disponibilizat , din invatamant se disponibilizeaza, de la C.F.R. se arunca oameni in strada, pensiile sunt mizerabile, ce-ti pasa ? Tu... ramai la toate rece !

Multe trec pe dinainte,

In auz ne suna multe,

Cine tine toate minte

Si ar sta sa le asculte?...

Infractionalitatea a crescut. Se fura bancomate, se fura masini, se talharesc oameni in plina strada. Mai mult, organele de control ale statului au devenit retele infractionale organizate ,iar noua ni se pare firesc, iar tie ti se pare firesc ,pentru ca tu.. tu ramai la toate rece !


Caci acelorasi mijloace

Se supun câte exista,

Si de mii de ani încoace

Lumea-i vesela si trista;

Alte masti, aceeasi piesa,

Alte guri, aceeasi gama,

Amagit atât de-adese

Nu spera si nu ai teama.


O mare parte din populatia tarii este subnutrita, oamenii cauta de mancare in containere, iar omule.... cel pe care in vezi zgarmand in tombron dupa mancare, individul ala care pute si ti-e scarba sa il privesti, este un semen de-al tau ! Este om ca si tine dar tu nu vezi asta, pentru ca esti orbit de glossa, pentru ca tu ramai la toate rece ! Pana cand ti se va intampla si tie si atunci incepi si tipi,.. si spui replica pe care o aud de la tine tot mai des, spui ca asa ceva nu este posibil , si ti-ar prinde bine sa fie cineva care sa tipe pentru tine poate va va auzi cineva insa,... Nu ! Ei sunt reci, asa cum ai fost si tu !


Tu ramâi la toate rece,

De te-ndeamna, de te cheama:

Ce e val, ca valul trece,

Nu spera si nu ai teama;

Te întreaba si socoate

Ce e rau si ce e bine;

Toate-s vechi si noua toate:

Vreme trece, vreme vine.

miercuri, ianuarie 13, 2010

sâmbătă, ianuarie 09, 2010

Isteria violet, mov, sau indigo?







In cartierul in care am copilarit eu, culoarea mov era cunoscuta drept culoarea femeilor usoare :) . Acum aflu ca lucrurile stau altfel. Mov este culoarea barbatilor puternici, sau mistici.. Nu stiu in ce masura este adevarat, insa eu observ o isterie mov. Fie ca ii spunem mov,violet, indigo, siclam, sau Dumnezeu mai stie ca eu prea ma pricep la culori,tot mai des observ ca superstitia acestei culori a pus stapanire pe unii dintre noi.
Pe bune, uitati-va in jur, pulovere mov, cravate mov, camasi. La femei parca isteria se mainfesta mai descret un pic dar la barbatii....Mai ales Joi .. Joi este ziua in care daca ne imbracam in culoarea mov...... nu stiu exact ce, dar stiu ca dl Hrebenciuc a zis intr-o emisiune ca presedintele Basescu a castigat alegerile pentru ca a fost imbracat in mov...
De atunci a inceput nebunia.Prevad deja cum culoarea aceste veri va fi.....mai ales la barbati...

vineri, ianuarie 08, 2010

,, Guvernare placuta ! " asa.... de criza !

.......................................................Sa va amintesc numele initial al acestui blog: Presupun ca ma auzi acum ! (prietenii stiu de ce )

Asta este, viata e grea, dar trece !

pepi !

marți, ianuarie 05, 2010

Scrisoare catre Dumnezeu


Impreuna cu echipa de colindatori despre care vorbeam cateva articole mai jos, am stabilit sa scoatem tot ce se poate din esenta sarbatorilor de iarna. Inspirati de cartea lui Rene Guitton ( Scrisori catre Dumnezeu , Rene Guitton ) am hotarat ca in perioada aceasta fiecare dintre noi sa scrie o scrisoare catre Dumnezeu . Ce a iesit, veti judeca dupa lectura . Aici pot publica ceea ce eu am zamislit , cei interesati de ce au scris prietenii mei, pot cauta pe blogurile : http://cosmincretu.wordpress.com/ , http://mugurelrosu.blogspot.com/ , http://ticaluminare.blogspot.com/ . Caut in continuare metode de a-l provoca pe prietenul meu Ionel Muscalu http://ionelmuscalu.blogspot.com/ .Pe masura ce aflu bloguri sau alte platforme de exprimare si ale celorlalti vi le voi comunica. In ceea ce ma priveste :

Tata,

As fi inceput cu Doamne, Dumnezeul lui Iacob si al lui Israel, insa Iisus ne-a invatat sa-Ti spunem Tata. Tatal Nostru care esti in ceruri. Insist sa-Ti spun Tata si pentru ca am mai avut cateva incercari de a-Ti scrie si in locul scrisorii catre Dumnezeu imi iesea mai repede una catre Mos Craciun. Dar e prea mare tentatia atunci cand iti scriu Tie, binelui suprem, sa nu Iti si cer cate ceva. (,,precum sa aiba tati bani ca sa imi cumpere jucarii’’ dupa cum adauga fiica mea Clara)
Asadar, Tatal nostru care esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau !
Iar eu Tata, cu numele tau am o problema. Nu problema celor care cred ca raspuzi doar acelora care Te striga pe numele Tau real, asa cum sustin cabalistii, pentru ca asa cum am stabilit pentru mine esti tata. Problema mea este cea a numelui sau, mai concret, a renumelui pe care slujitorii bisericii au reusit sa Ti-l faca.
Tata, daca satan este raul absolut, iar Tu esti binele absolut, de ce slujitorii bisericilor spun ca Tu ai putea face cuiva rau ? Daca binele absolut poate fi razbunator si rau, atunci raul absolut ce mai face ? Sau cum sa fim noi buni unii cu altii asa cum ne inveti, cand Tu binele absolut esti mai rau decat noi ? Cum sa intorc celalat obraz eu, un muritor de rand, cand Tu binele suprem ineci toata omenirea in afara de unul, Noe ? De unde sa ma incarc eu cu forta binelui cand Tu, esenta binelui, esti prezentat ca un Dumnezeu de care sa-mi fie teama ?
Cred ca oamenii care au vorbit in numele Tau pana acum au o problema de comunicare pe care Tu ai tolerat-o.Tu esti binele absolut, iar eu refuz sa te concep altfel.
Iar binele absolut, tatal meu, nu ma va pedepsi niciodata pentru nici una din greselile mele . Ba mai mult ,ca un tata iubitor ce-mi este, imi va tine partea in fata intregii lumi si ma va iubi si atunci cand gresesc, chiar daca pacatele mele ii provoaca o mare suferinta . Nu asta ai vrut sa ne spui in pilda cu fiul risipitor ?
Inca ceva, nu eu sunt vinovat pentru ca am avut tendinta de a-Ti cere favoruri atunci cand stiam ca ma adresez Tie. Pana la urma Tu, prin slujitorii tai, ne-ai invatat sa comunicam cu tine prin rugaciuni. Rugaciunile nu sunt de fapt niste rugaminti ? De ce accepti sa fii iubit din interes ?
Daca a-I spune lumii intregi : Iubiti-ma dezinteresat! Iubiti-ma pentru ca v-am dat viata si pentru ca v-am dat puterea sa iubiti ! Iubiti-ma fara sa va promit ceva ! Iubitit-Ma doar pentru ca sunt Dumnezeul vostru !
Daca ai spune asta lumii, cati sfinti ar mai fi ? Cati popi, cati papi, cati cardinali si cate biserici ?
In afara acestor raspunsuri nu am sa-ti cer nimic. Decat poate sa ma auzi cand te rog uneori, seara sau, mai rar, in biserici.
As vrea sa fii prietenul meu. Cred ca esti foarte trist stand acolo sus deasupra. Cred ca e plictisitor pana la urma sa asculti cantecele alea lalaite ale preotilor. Stiu ca unde sunt doi sau trei care rostesc numele Tau, acolo esti si Tu si ca poate acum esti printre noi, dar nu e la fel ca atunci cand ai trup si dureri si sperante si sentimente.......Intreaba-L pe Isus ! El a fost ca noi si ne iubeste si ne intelege mai bine. Poate de-aia a si preferat sa moara pentru pacatele noastre El, unul, alesul, decat sa ne inece pe toti si sa-l pastreze in viata doar pe cel ales.
Mi-ar placea sa-mi raspunzi la aceste intrebari, la fel cum mi-ar placea sa ma auzi cand ma rog Tie !Si inca ceva, sper sa ai cu mine planuri mai bune decat am eu !



Cu drag,
unul din fiii tai de pe pamant,
pepi !