Lasati zilele orasului in pace !
Cu toate ca nu am fost invitat la nici una din manifestarile prilejuite de zilele orasului imi mentin afirmatia .Nu o insigna in piept sau un loc in fata ma face sa fiu giurgiuvean si sa ma bucur de zilele orasului. Si de acolo din spate de unde am stat am vazut ce bine le statea la slujba cu lumanarea intre degete unora cu pretentii de giurgiuveni de vaza. Dar asta e alta discutie.
Ce imi doresc sa spun acum este ca obiceiul de a sarbatori orasul este unul bun. Poate ca felul de a serba Giurgiu nu este la fel de occidental ca zilele Sibiului, sau ale Bucurestiului, nici nu aducem atatia turisti ca la zilele Sighisoarei, dar este un moment in care ne regasim identitatea. Poate ca nu v-ati gandit inca la asta, dar ne-am pierdut de-a lungul timpului printre obiceiuri aduse din zona Moldovei in perioada comunista odata cu migrarea fortei de munca, ne-am pierdut printre modele aduse din orient odata cu deplasarile noastre in acea zona la cumparaturi sau in concedii, ne-am pierdut si ne pierdem printre modelele occidentale aduse din capitala, din calatoriile pe care le facem sau de la televizor.
In zile orasului suntem noi. Mancam un mic, bem o bere, ne umplem de fum, cascam gura la spectacole si focuri de artificii, si mai important decat toate acestea, ne strangem cu totii la un loc dintr-un motiv doar al nostru.
Chiar daca nu a declarat nimeni pana acum, noi avem si zilele judetului. De Sfanta Maria cand toti oamenii vin cu masini si carute din tot judetul la balci, unde se regasesc si se pun la curent cu evenimentele personale, unde isi intrec fortele la tinta sau la mingea de box, unde copiii simt bucuria ieftina, platita cam scump in ultima perioada, de a se da in calusei, de Sfanta Maria, ce altceva decat zile de serbare a judetului este? A unui judet agrar, sarbatorit in zilele cand incheiem stransul recoltei .
Avem nevoie ca giurgiuveni sa ne incepem primavara cu o sarbatoare si sa incheiem toamna cu inca o sarbatoare, amandoua numai ale noastre.
Chiar daca primarul incearca sa mai castige electoral, sau marci de bere sa isi promoveze brandul, mizeria aia care ramane in urma acestor zile este cumva si mizeria generata de curatirea noastra de tot ceea ce este venetic in noi. Poate pare usor exagerat, dar mergand acolo, in fumul gratarelor, este un fel de a ne recunoaste identitatea facand lucruri pe care si stramosii nostri le faceau la zi de sarbatoare.
Iar daca sunt si carcotasi care cred ca primarul nu organizeaza tocmai bine acesta sarbatoare a noastra, eu zic sa schimbam primarul, dar zilele orasului sa le lasam.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Vai ce citesc pe aici! pai bine mai omule, identitatea noastra de giurgiuveni in ce spui tu consta? in plimbari la turci? obiceiuri de la mase de oameni stramutati cu forta?
RăspundețiȘtergeretu citesti ce scrii?
Mai intra pe www.giurgiuro.blogspot.com si mai citeste ce am mai scris pe acolo, asa cu greseli cum scriu eu. Dar... greselile mele sunt doar de scris , in nici un caz de nivelul celor pe care le faci tu in postarea asta! Sorry dar trebuia sa-ti spun! Poate nu stii!
Da !~ iti dau dreptate! identitatea locala s-a dus PA! Sarbatorirea zilei orasului Giurgiu si a Sfantului Gheorghe este ceva deosebit pentru multi giurgiuveni fiecare simtind mai mult sua mai putin esenta acestei sarbatori si insemnatatea ei istorica si de ce nu spirituala, nu doar culinara si de spectacol ieftin.
Totusi daca ceva s-a pierdut din identitatea locala, nu cred ca s-a pierdut vrajeala luata din "expeditiile" de pe la turci, ci dimpotriva. aaaaa bine ca turcii ne-au influentat destul....doar Giurgiu este un oras turcesc la baza fiind 400 de ani sub stapanirea turceasca - ca raia, Russe fiind Pasalacul sub care orasul nostru raspundea! pai da! te-ar ajuta putina istorie sa intelefi identitatea pe care trebuie sa o cauti si eventual sa ajuti sa o reconstruiesti! ;)
scuze daca am avut un ton cam..acid dar asa am reusit la ora asta!
sa auzim si de bune!