Solutii de criza - Made in Romania

Solutii de criza - Made in Romania



Economia nu trebuie judecata dupa efectele imediate pe care doar le banuim si despre care emitem pareri la televizor fara sa fim de specialitate. Economia este o stiinta exacta care trebuie calculata in cifre si care poate fi cuantificata cu exactitate.
Imprumutul F.M.I., mult controversat, este necasar tarii noastre impotriva vocilor pripite care il contesta. Daca am vedea relatia cu F.M.I, ca pe una cu un medic de economii nationale, atunci nu ni s-ar mai parea ciudat faptul ca va trebui sa fim monitorizati, ca va trebui uneori sa se taie in carne vie, sau ca vom avea nevoie de o perioada de covalescenta pana reusim sa obtinem o economie sanatoasa. Daca nu avem nimic de ascuns, de ce ne temem de monitorizare? Daca licitatiile sunt corecte, unde este deranjul ca reprezentantii F.M.I. le supravegheaza? Prezenta F.M.I. strica socotelile tarii noastre, sau pe ale unor cetateni care erau cu degetele pana la cot in borcanul cu miere?
Scaderea impozitului pe salarii cu treizeci de procente nu ar fi o pierdere foarte mare la bugetul de stat. Insa aceasta masura avantajeaza suficient de consistent in special firmele de productie ce implica multa forta de munca.
Daca acest treizeci la suta din salariu neimpozitat s-ar cheltui numai pe produse romanesti, am obtine un nou castig pentru industria autohtona.
Daca comerciantii, indiferent de originea lor ar sti ca oamenii au un fond ce se poate cheltui doar pe ,,made in Romania”, ar umple rafturile cu aceste produse si in acelasi timp ar avea si vanzari mai mari.
Daca criza de lichiditati pe piata monetara ar fi ajutata de prezenta unor bonuri de cumparaturi care sa reprezinte 30 % din salariu, pe care sa nu se perceapa impozit, si care sa se cheltuie doar pe produse care sa contina holograma ,,made in Romania” , am inchide acest circuit cu efecte sigure.
Monitorizarea respectarii adaosului comercial declarat.
Pentru a exemplifica luam cel mai la indemana aliment: painea. Ultima crestere a pretului painii a fost atunci cand pretul graului pe piata libera depasise zece mii de lei pe kg, iar cel al barilului de petrol peste 120 de dolari.
Acum pretul graului este undeva la patru mii cinci sute de lei vechi pe kg, iar barilul de petrol sub 50 de dolari, dar painea are acelasi pret. Nu cumva ne dam singuri la picioare sub masca crizei mondiale? De ce ne e frica de F.M.I?
Despre ce masuri anticriza se vorbeste la televizor?

P.S.: O economie absolut libera de implicarea controlului statului cu jucatori pe piata liberi de orice regula, este ca o turma lasata absolut libera de supravegherea ciobanului, la dispozitia lupului , absolut liber.