Reteta succesului

Pentru a obtine un succes delicios avem nevoie de cateva ingrediente rare, foc din belsug,si putina sare in ochi, dar mai important decat ele este momentul la care sunt folosite.
Asadar se fierbe la foc mic, pe ochiul mare, timp de cateva luni un judet intreg, pe tema celei mai frecvente intrebari: -Cine va fi ?
Functia nu este atat de importanta pe cat este de rezonanta. Dar nu e rau. Din cand in cand se mai scoate la suprafata cate o portie de ciorba reincalzita, un muschiulet impanat,o pulpa de manzat, sau in lipsa de imaginatie si criza de solutii, o conserva uitata prin nu stiu ce depozit, moment in care fiertura noastra da pe rascoale cateva zile, iar apoi se linisteste la loc.
Foarte important este sa se amestece tot timpul cu un pix luat de la presa pentru a nu se da vreunul la fund sau, mai rau, sa nu se faca ghemotoace prin nu stiu ce colt si sa puna ceva la cale.
Insa toata aroma o da aburul zvonisticii. Despre mine de exemplu vin oameni si-mi spun ca am facut sau ca am spus lucruri de care eu nu aveam cunostiinta, dar asa cum am zis asta e aroma, caci ce poveste este mai frumoasa decat cea in care protagonistul sunt eu.
Partea nasoala este ca esti fiert intruna, insa daca ai un scop precis, important este sa fii in oala. Odata prezent acolo poti sa clocotesti orice. De exemplu eu am vizite pe blog in ultimele trei luni cat nu am avut un an intreg.
Rau este ca, din cand in cand, se mai baga in fiertura cate un gandac mancator de gunoi. E, atunci se strica toata fiertura si capata un gust amar. Si gunoaie sunt despre toti: Ca ciorba se doreste in foame, dar e plina de grasime,ca muschiuletul nu are istoric, ca manzatul e sacrificat prematur, dar a avut si rosu in gat cand a fost mic, iar conserva ce sa mai zic, e...expirata. Eu nu sunt de acord cu nimic. Oricare din ingrediente e la fel de bun pentru ce avem noi nevoie.
Dincolo de ingredientele necesare constatam un alt fenomen: Unii se baga unde nu le fierbe oala. Si chiar daca treaba lor e alta si poate fac parte din alta bucatarie, ei se agita si, odata cu ei, si fiertura si ce viseaza noaptea, vorbesc ziua, ce aud ziua, umfla noaptea, de se ajunge ca nimeni sa nu mai inteleaga nimic.
Altii s-au potolit pentru ca s-au ars in ciorba. Iar acum sufla si-n iaurt. Iar cand nu au iaurt sufla pe ici pe colo pe unde pot, important e sa sufle.
Important e ca acestia sa nu fie confundati cu fasaitorii. Acestia fasaie toate informatiile din bucatarie catre alte incaperi interesate, atat de tare incat se creeaza o bolboroseala in fiertura noastra de n-ai vazut.
Ar mai fi de metionat patrunjelul care e prezent chiar daca nu face nici rau nici bine, fideluta care se pliaza pe orice forma si.... cam atat.
De ce este reteta succesului ? Pentru ca sunt in oala. Asta
m-a interesat. Nici nu stiu daca mai vreau sa fiu. De gloria mediatizarii acum am avut parte. Dupa ce se va numi, nu va mai interesa pe nimeni, fierberea se va opri, iar lumea va vrea sa se aseze la masa. Iar cel care va fi, va trebui sa le dea.
M-ati inteles?... chiar daca e in aceeasi bucatarie, politica e alta mancare de peste!