Prietenilor mei, celor care au fost langa mine.
Dezleaga-ma , Parinte , de ce-am jurat sa fiu
Si iarta-ma ca-n viata n-am fost decat ce sunt
—Un cantec prea devreme , sau poate prea tarziu ,
Un ropot scurt de ploaie Si-un mic vartej de vant...
Dezleaga-ma de vina de-a fi-ncercat sa fac
Granit din caramida , Si bronz din baligar
,Colan de pietre scumpe din samburi de dovleac
Si-un Pegas cu-aripi duble din clasicul magar...
Si iarta-ma ca-n viata n-am fost decat asa
Cum te-am vazut pe tine
—C-asa credeam ca-i bine!...
Dar azi , cand vad ca-i altfel de cum am vrut sa fie,
Stropeste-mi ochii , Doamne , cu stropi de apa vie ,
Reteaza-mi mana dreapta Si pune-mi straja gurii ,
Alunga-mi nebunia din scoartele Scripturii
Si-apoi desprinde-mi chipul de pe icoana Ta
Si fa sa uit c-odata am fost si eu ca Tine!...
Autor: Ion Minulescu
Poezia RUGA PENTRU DUMINICA FLORIILOR
sâmbătă, mai 16, 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu